Sursa poza si informatii: Economica.net

Pe fondul unei cereri robuste, România a revenit pentru a treia oară în acest an pe piețele financiare internaționale, propunându-și să deruleze emisiuni de obligațiuni care să substituie eurobondurile ce ajung la termen în 2026. Aceasta vine după ce guvernul a evitat o retrogradare potențială a ratingurilor financiare sub nivelul de „investment grade”, printr-un pachet de măsuri fiscale anunțat recent, care a pus capăt unei perioade îndelungate de instabilitate politică cauzată de anularea alegerilor prezidențiale.

Deficit bugetar și stabilizare financiară

Extinderea ciclului electoral a avut ca efect o creștere a deficitului bugetar al României până la un alarmant 9,3% din PIB în 2024, ceea ce îl plasează ca cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, până la sfârșitul lunii iunie, activele financiare au început să se stabilizeze, ca urmare a inițiativelor de creștere a impozitelor combinate cu planuri clare de reducere a cheltuielilor publice.

Planuri pentru eurobonduri și obligațiuni samurai

Conform unor declarații recente ale lui Ștefan Nanu, deși nu este necesară o nouă emisiune de eurobonduri în acest an, România ia în calcul o gestiune activă a pasivelor pe piețele internaționale. Acest lucru vine în contextul în care trei emisiuni de eurobonduri, însumând 4,25 miliarde de euro, vor ajunge la maturitate anul viitor, deschizând astfel oportunități de restructurare. De asemenea, Nanu a menționat posibilitatea emiterii de obligațiuni samurai, în funcție de condițiile pieței, aducând aminte de precedenta emisiune reușită de obligațiuni verzi în valoare de 225 milioane de dolari.

Modificarea țintei de finanțare

Ministerul de Finanțe și-a propus să majoreze ținta de finanțare globală pentru anul acesta, care este momentan de 231 miliarde de lei, în contextul în care proiecțiile inițiale de deficit ale guvernului, la 7% din PIB, nu mai sunt viabile. Premierul Ilie Bolojan a indicat recent că deficitul bugetar va ajunge probabil în jurul valorii de 8% din PIB.

„Am reușit deja să acoperim 74% din nevoile inițiale de finanțare pentru acest an, beneficiind de o rezervă valutară substanțială. Aceasta ne oferă suficientă flexibilitate pentru ajustări viitoare, odată ce revizuirea bugetului va confirma un deficit mai mare”, a afirmat Nanu.

Strategia de atragere a investitorilor de retail

Într-o mișcare destinată diversificării surselor de finanțare, România încurajează investițiile de retail, estimând emisiuni de obligațiuni în valoare de 45 până la 50 de miliarde de lei în acest an. Obligațiunile pentru investitorii de retail, inițial gândite ca o cale de a oferi mai multe opțiuni de economisire gospodăriilor românești, au devenit un pilon esențial al strategiei de finanțare guvernamentală. Estimările actuale sugerează că datoria publică va atinge 58,1% din PIB până la finele anului, dar va depăși 60% anul viitor.

Bruxelles-ul a subliniat necesitatea ca România să reducă deficitul sub 3% din PIB până în 2030. În acest context, agențiile de rating financiar, printre care S&P, Fitch și Moody's, mențin România la cel mai jos nivel din categoria „investment grade”, cu o perspectivă negativă, subliniind astfel presiunile asupra politicilor economice ale țării.

Astfel, deși provocările economice sunt semnificative, noile acte financiare anunțate de România denotă o strategie clară de gestiune a pasivelor și atragere de capital, menită să echilibreze stabilitatea macroeconomică a țării.