Sursa poza si informatii: Economica.net

Marcel Boloș, fost ministru, a lansat un semnal de alarmă privind riscurile semnificative cu care se confruntă România în încheierea unor negocieri dificile cu Comisia Europeană. Conform acestuia, țara noastră riscă să piardă o sumă considerabilă din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dacă nu își îmbunătățește implementarea proiectelor asumate.

Negocieri complexe cu Comisia Europeană

Într-o postare recentă pe pagina sa de Facebook, Boloș a precizat că discuțiile cu oficialii europeni s-au finalizat informal, dar nu fără dificultăți. Comisia Europeană a impus condiții stricte în ceea ce privește granturile și împrumuturile asociate PNRR, reflectând fragilitatea financiară a României, exacerbată de lipsa coordonării între reformele fiscale și cheltuieli, precum și de lentoarea implementării proiectelor din plan.

Progrese necesare pentru evitarea pierderii fondurilor

Pentru a evita pierderea fondurilor, proiectele incluse în PNRR trebuie să prezinte un progres fizic de cel puțin 50%. Investițiile finanțate din PNRR trebuie finalizate până pe 31 august 2026. Fără aceste progrese, România riscă să piardă 7,8 miliarde de euro, dintre care sănătatea, educația și infrastructura mediului sunt cele mai vulnerabile sectoare.

Domenii critice amenințate

Boloș subliniază că dacă aceste criterii nu sunt respectate, numeroase investiții esențiale pentru dezvoltarea României, precum cele în infrastructura de transport sau în spitale, ar putea rămâne fără finanțare europeană și ar necesita acoperire de la bugetul de stat sau fonduri de coeziune. De pildă, 920 de milioane de euro riscă să fie pierdute din sectorul sănătății, 2,290 miliarde de euro din proiectele de mediu, iar transportul ar putea vedea o reducere de 1,980 miliarde de euro.

Încercări de renegociere și provocările rămase

Deși s-au făcut eforturi pentru a propune noi proiecte de investiții în cadrul renegocierilor PNRR, constrângerile bugetare actuale ale României au limitat soluțiile disponibile. Fostul ministru a menționat că o parte semnificativă a finanțărilor sunt blocate din cauza lipsei contractelor de achiziție publică finalizate sau a unui progres fizic insuficient.

Următorii pași critici

Punerea în aplicare a reformelor cheie incluse în cea de-a patra cerere de plată, care se concentrează pe modernizarea statului și restructurarea cheltuielilor, este considerată vitală pentru continuarea PNRR. Boloș a subliniat că doar prin transparență și respectarea angajamentelor țării se poate salva ceea ce este încă posibil din plan.

Pe măsură ce România se îndreaptă spre finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană, este esențial să se găsească soluții alternative, fie prin bugetul național, fie prin instrumente financiare internaționale. Aceasta presupune nu doar un ritm accelerat de realizare a proiectelor, dar și o responsabilitate asumată din partea coordonatorilor de reformă. Concluzia lui Boloș este una optimistă, însă avertizează că drumul este lung și necesită decizii strategice ferme din partea autorităților române.