Sursa poza si informatii: Economica.net

Deși prognozele pentru randamentele agricole pe hectar sunt optimiste, România se confruntă cu un declin semnificativ al suprafețelor însămânțate. În primăvara acestui an, fermierii români au redus terenurile destinate culturilor agricole cu peste 27% comparativ cu anul precedent. Conform Institutului Național de Statistică (INS), până la sfârșitul lunii aprilie, au fost semănate doar 2,4 milioane de hectare, o scădere dramatică față de cele 3,3 milioane de hectare de anul trecut, care includeau culturi variate precum legume, ovăz, orzoaică, cartof, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia, porumb și sorg.

Declinul cel mai pronunțat este resimțit la nivelul culturii de sfeclă de zahăr, bine cunoscută pentru costurile ridicate legate de înființare. În 2023, doar 10.700 de hectare au fost alocate acestei culturi până la sfârșitul lunii aprilie, comparativ cu 21.300 de hectare însămânțate în aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere are loc în contextul în care producătorii principali de zahăr din România, Fabrica de Zahăr Premium Luduș și Agrana, au încheiat contracte cu fermele locale pentru doar aproximativ 14.000 de hectare. Acest număr reprezintă o reducere semnificativă - peste 38,5% - față de suprafața contractată în 2022.

Situația nu este mai roz nici pentru cultura de porumb, un alt pilon important al agriculturii românești. După un declin substanțial al producției totale de porumb, care a scăzut la 5,99 milioane de tone comparativ cu 8,5 milioane de tone în 2023, fermierii au optat pentru o reducere a suprafețelor semănate cu această cultură. Astfel, în perioada analizată, au fost însămânțate doar 975.400 de hectare, cu mult sub pragul de 1,5 milioane de hectare înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior.

De asemenea, și suprafețele dedicate legumelor au fost reduse, atât în câmp deschis, cât și în solarii. În prezent, acestea însumează doar 58.800 de hectare, marcând o scădere de 35,5% față de 2022, în ciuda cererii interne persistente. Chiar și în această situație, retailerii din sectorul alimentar continuă să-și extindă afacerile, o parte a unui peisaj mai amplu în care producția internă de legume a reușit să asigure doar 51,1% din necesarul total al pieței în 2023.

Aceste evoluții îngrijorătoare ridică semne de întrebare cu privire la viitorul securității alimentare în România, mai ales dacă tendințele actuale persistă. Temerile sunt accentuate de provocările economice, dar și de cele legate de schimbările climatice, care pot afecta și mai mult viitoarele randamente agricole. Este esențial pentru autorități să ia măsuri proactive pentru a sprijini fermierii și a asigura stabilitatea sectorului agricol, având în vedere importanța sa crucială pentru întreaga economie a țării.