Sursa poza si informatii: Economica.net

Agenția Fitch, recunoscută pentru filtrele sale mai puțin riguroase comparativ cu celelalte mari agenții de rating, a reafirmat poziția României la nivelul de BBB-, însă cu o perspectivă negativă. Aceasta reprezintă o veste bună, menținând România în segmentul de țări atractive pentru investiții, dar totuși pe linia de demarcație cu categoria "junk". Este, de asemenea, de menționat că Standard and Poor’s (S&P) a reconfirmat recent poziția României, consolidând astfel evaluările pozitive primite.

Conform economiștilor, în ciuda acestei reconfirmări, există anumite amenințări legate de aplicarea măsurilor fiscale, mai ales în anul 2026, când există posibilitatea unor provocări majore. Ciprian Dascălu, economist șef la BCR, a anticipat că din toamnă, România ar putea fi nevoită să revină pe piețele internaționale pentru a se împrumuta.

Analiza Fitch: Forțe și Vulnerabilități

Ratingul „BBB-” reflectă avantaje precum apartenența la Uniunea Europeană și fluxul capitalurilor, care sprijină convergența economică și finanțele externe. În plus, PIB-ul per capita și calitatea guvernanței depășesc media țărilor cu același rating. Totuși, aceste avantaje sunt contrabalansate de deficite bugetare și de cont curent mari, datoria publică în ascensiune rapidă, precum și polarizarea politică persistentă.

Perspectiva negativă

În ciuda scăderii incertitudinii politice și a implementării de către guvern a unui pachet ambițios de consolidare fiscală, România se confruntă încă cu riscuri substanțiale. Acestea includ o creștere economică modestă, provocări în aplicarea măsurilor fiscale și tensiuni politice. Noul președinte, Nicușor Dan, a adus o oarecare stabilitate, dar sprijinul robust pentru partidele de extremă dreaptă reprezintă încă o provocare semnificativă.

Primii pași ai noii guvernări

După preluarea puterii, noul guvern condus de Ilie-Gavril Bolojan, susținut de o coaliție stabilă, a pus bazele unei reforme fiscale comprehensive. Acest pachet, adoptat în iulie, prevede majorări de taxe și înghețarea cheltuielilor publice. Deși măsurile sunt un pas înainte, ele nu sunt lipsite de complicații socio-economice și au potențialul de a provoca fricțiuni politice.

Proiectii Economice și Financiară

Din perspectiva fiscală, România a pornit un proces de ajustare, după ce în 2024 deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB. Autoritățile estimează un impact pozitiv asupra PIB-ului de aproximativ 1% pentru acest an, prin creșteri de TVA și alte măsuri. Cu toate acestea, deficitele fiscale vor continua să fie printre cele mai mari din categoria „Better Business Bureau”, chiar și cu ajustările planificate pentru 2026.

Creșterea economică modestă

În pofida acestor măsuri, creșterea economică a României rămâne sub 1% din PIB din 2024, iar prognozele nu indică o revenire la ritmurile dorite înainte de 2027. Investițiile europene vor juca un rol crucial în revigorarea creșterii economice, dar atingerea unei stabilizări pe termen lung rămâne provocatoare.

Presiunea inflaționistă și datoria publică

Inflația, de asemenea, continuă să fie o problemă pentru România, iar creșterile TVA nu au făcut decât să accentueze acest fenomen. În acest context, Banca Națională a României se luptă să mențină stabilitatea monetară într-un regim de schimb valutar fix.

Între timp, datoria publică a țării a ajuns la 55% din PIB la sfârșitul anului 2024 și este preconizat să crească și mai mult în următorii ani. Infuzia de fonduri europene este esențială nu doar pentru a sprijini rezervele, dar și pentru a stabiliza situația financiară pe termen lung.

Concluzie

Menținerea ratingului de către Fitch este un semnal pozitiv pentru România, dar provocările economice și politice rămân în continuare la fel de presante. Stabilitatea relativă a coaliției actuale și prognozele economice prudente vor fi cruciale pentru a asigura stabilitatea economică viitoare a țării. România trebuie să continue cu consolidarea fiscală și să abordeze pragurile politice pentru a evita căderea în categoria „junk” și a susține redresarea economică.