Zeci de magistrați, unii pensionari, plătesc chirie modică, între 60 și 197 de lei, în centrul Capitalei – Europa Liberă
Sursa poza si informatii: Economica.net
Un nou articol publicat de Europa Liberă România dezvăluie o situație interesantă privind subvenționarea chiriilor pentru magistrații din centrul Bucureștiului. Problema vizează în principal locuințe de serviciu, care sunt închiriate la prețuri extrem de mici, deși mulți dintre cei care beneficiază de aceste condiții preferențiale au părăsit sistemul judiciar de mai bine de un deceniu, iar unii dețin proprietăți și în alte zone, cum ar fi județul Ilfov.
Locuințe Preferențiale la Preț de Nimic
Potrivit sursei citate, există magistrați care plătesc o chirie echivalentă cu costul a doar două pachete de țigări pentru o garsonieră situată în centrul Capitalei. În timp ce Ministerul Justiției deține aceste imobile, chiria percepută variază între 60 și 200 de lei pe lună. Această sumă este excepțional de scăzută având în vedere locațiile centrale și statutul privilegiat al acestor locuințe.
Costurile Secretelor Publice
În contrast, Ministerul Justiției este nevoit să aloce între 400 și 600 de euro lunar pentru a subvenționa costurile chiriilor pentru angajații care preferă să își închirieze locuințe de pe piața liberă. Prin comparație, diferența între sumele cheltuite și veniturile obținute din închirierea locuințelor de serviciu este susantială, finanțarea fiind indirect asigurată din fonduri publice.
Structura Chiriașilor
În prezent, Ministerul Justiției are în evidență un număr de 81 de chiriași, dintre care 36 sunt pensionari. Acești pensionari au reușit să păstreze locuințele sub aceleași condiții preferențiale de ani buni. Această situație a dus la critici, mulți punând sub semnul întrebării legitimarea unei astfel de practici, mai ales că resursele publice sunt folosite pentru a asigura aceste beneficii.
O Analiză Financiară
Din punct de vedere financiar, chiriile percepute sunt utilizate ca sursă de venit pentru propria instituție. Aceste sume sunt redirecționate parțial către achiziționarea de noi locuințe, cât și către întreținerea celor deja existente. Cu toate acestea, sumelor subvenționate încă există o disproporționalitate majoră între beneficiile acordate și nevoia reală de locuințe sociale pentru alte segmente de populatie cu venituri reduse.
O Situație Sustenabilă?
Întrebarea rămâne: este sustenabil pe termen lung acest model de gestionare a locuințelor de serviciu? Criticii subliniază că, pentru a crea un sistem echitabil și transparent, ar trebui să existe o reevaluare a modului în care sunt distribuite și întreținute aceste resurse imobiliare ale statului.
Pentru o examinare completă a situației și detalii suplimentare, materialul original poate fi citit integral pe site-ul Europa Liberă România. Această dezbatere rămâne deschisă, iar responsabilitatea legală și morală a gestionării fondurilor publice reprezintă un subiect care va continua să fie discutat în sfera publică.