Curtea de Conturi recomandă schimbarea hărții României. Jumătate dintre orașe nu au populația prevăzută de lege

Într-un nou raport publicat recent, Curtea de Conturi face apel la o revizuire urgentă a hărții administrative a României, dezvăluind că mai mult de jumătate dintre orașele țării nu mai îndeplinesc cerințele demografice impuse de lege. Datele arată că 119 orașe, reprezentând 55% din totalul de 216, au o populație sub nivelul minim stabilit legal. De asemenea, un procent semnificativ de comune, aproximativ 15% sau 432 la număr, găzduiesc mai puțin de 1.500 de locuitori.
Problema discrepanțelor demografice
Aceste discrepanțe dintre cerințele legislative și realitatea din teren aruncă o umbră de îndoială asupra sustenabilității organizării administrativ-teritoriale actuale. Curtea de Conturi avertizează că fără o reformă legislativă concretă, multe dintre aceste unități administrative ar putea deveni tot mai dependente de ajutorul financiar al statului, având dificultăți în asigurarea unor servicii publice de calitate.
Analiza mai arată că criteriile demografice pentru clasificarea localităților în orașe și comune nu mai sunt relevante în contextul dinamicii actuale. Lipsa unor indicatori clari și eficienți îngreunează evaluarea judicioasă a localităților, făcând ca derogările legislative anuale menite să echilibreze bugetele locale să fie, de fapt, o soluție de compromis.
Sustenabilitatea financiară a UAT-urilor
În 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se susțină financiar din venituri proprii într-o proporție mai mare de 50%. Deși această capacitate de autofinanțare a crescut în perioada 2021-2023, comuniile au avut o evoluție mai bună comparativ cu orașele mici. Totuși, o parte semnificativă a cheltuielilor este îndreptată către personal, ceea ce poate limita fondurile destinate dezvoltării comunităților.
Curtea reliefează faptul că orașele și comunele, spre deosebire de municipii și consilii județene, întâmpină greutăți în a atrage personal specializat. Costurile de personal sunt mai mici în comune, chiar dacă ele deservesc același număr de locuitori ca orașele, însă bugetele acestor unități sunt presate de cheltuielile asociate asistenților personali ai persoanelor cu handicap. În perioada 2021-2023, numărul acestor asistenți a crescut cu 7%, iar plățile aferente cu 38%.
Inechități salariale și dependențele financiare
Raportul evidențiază și diferențele salariale între orașe și comune, deși servesc un număr similar de locuitori. Aceste diferențe, cauzate de modul de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile oficialilor, duc la o povară bugetară mai mare pentru orașe. Se creează astfel o situație în care serviciile publice sunt mai greu de susținut.
O altă provocare notabilă este dependența de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii. Deși legislația anuală care permite derogări ajută pe termen scurt, pe termen lung aceasta poate slăbi autonomia financiară a acestor unități. Curtea propune inițierea unui proces de analiză sistemică și reformă legislativă pentru a îmbunătăți planificarea strategică și dezvoltarea locală.
Concluzie și soluții propuse
Raportul subliniază, de asemenea, diferențele majore de acces la servicii publice între zonele urbane și cele rurale. Actualul cadru legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru o reorganizare administrativă eficientă. În ciuda numeroaselor încercări de reînființare a unor comune sau de comasare cu orașe, majoritatea nu au avut succes din cauza constrângerilor legale.
Acest apel la acțiune din partea Curții de Conturi evidențiază nevoia urgentă de adaptare a legislației la actualele realități demografice și economice, pentru a asigura o gestionare echitabilă și durabilă a resurselor locale.